Autor: Conf. Univ. Dr. Irina Grebenișan
Alimentele care conțin puține calorii, dar concentrații mari de substanțe nutritive trebuie să stea la baza piramidei alimentare și alimentele care conțin multe calorii și puține substanțe nutritive trebuie să fie în vârful piramidei. Pe măsură ce concentrația de substanțe nutritive scade, cantiatea de alimente din această categorie trebuie să scadă. Deci trebuie consumate multe alimente bogate în substațe nutritive și cu număr mic de calorii și puține alimente care conțin multe calorii, dar număr mic de substanțe nutritive.
Studiile de nutriție realizate în ultimii douăzeci de ani au demonstrat faptul că plantele viu colorate conțin numeroși compuși cu rol protector și nutrițional pentru organismul uman. Doar mâncând o varietate mare de alimente naturale (neprocesate industrial sau minim procesate) bogate în substanțe nutritive putem să avem acces la aceste substanțe cu rol protector pentru sănătatea noastră și astfel să putem preveni apariția maladiilor comune, care afectează din ce în ce mai mulți oameni. Stilul modern de alimentație cu alimente ce au un conținut scăzut de substanțe nutritive a dus la apariția și creșterea obezității nu doar a populației adulte, ci și a copiilor. Necunoașterea, ingnorarea unor principii nutriționale de bază a dus la dezvoltarea bolilor metabolice, care necesită sume mari de bani pentru a acoperi costurile tratamentelor și a perioadelor de spitalizare.
Astfel, baza piramidei alimentare dintr-o dietă sănătoasă trebuie să fie constituită din legume, alimente care au cea mai mare cantitate de nutrienți raportată la numărul de calorii și care trebuie consumate în cantiatea cea mai mare în fiecare zi. 90% din dieta zilnică trebuie să se bazeze pe aceste alimente bogate în substanțe nutritive, al căror aport de calorii este acompaniat de substanțe fitochimice care stimulează menținerea sau recăpătarea stării de sănătate, precum: legume verzi (varză, broccoli, vărzuțe de Bruxeelles, kale, saltă, spanac, urzici etc.) și legume neamidonoase (morcovi, țelină, păstârnac, sfeclă, fenicul, ardei, vinete, tomate, conopidă etc.), fructe proaspete, boabe leguminoase (fasole, linte, bob, soia, năut), nuci crude (nuci, caju, arahide, alune de copac, migdale, etc.), semințe (in, hrișcă, chia), avocado, legume amidonoase (cartofi, batat) și cereale integrale. Dacă se dorește, restul de 10% din dieta zilnică poate se includă alimente minim procesate precum tofu, pâine din cereale încolțite și măcinate grosier, pâine integrală.
Dacă se menține acest stil de alimentație, care se bazează pe obținerea caloriilor necesare metabolismului zilnic din plante se va ajunge la o dietă prin care se va putea preveni apariția bolilor sau dacă acestea au apărut organismul va putea să le țină sub control sau chiar să le învingă.
